Ascultă Radio România Reșița Live

Ștefan Augustin Doinaș, eruditul propus de destin pentru Nobel și pentru o iubire shakesperiană

’’Prima și cea mai înaltă lege trebuie să fie iubirea omului față de om. Homo homini Deus est – aceasta este suprema maximă practică, acesta este punctul de cotitură al istoriei lumii,’’ spunea Benjamin Disraeli fost un om de litere și de stat și politician conservator britanic care a servit de două ori ca prim-ministru al Regatului Unit.
Din memoria timpului, pentru că bătrânul Cronos are o memorie mult mai selectivă decât a noastră, ne reamintim astăzi de Ștefan Augustin Doinaș, poet, eseist, traducător, intelectual public, autor, alături de Dan Hăulică, al revistei “Secolul 21”, academician și senator, născut pe 26 aprilie 1922, în județul Arad.
Iubirea

Ștefan Augustin Doinaș, eruditul propus de destin pentru Nobel și pentru o iubire shakesperiană

Articol editat de Anca Bălălău, 25 aprilie 2025, 18:11 / actualizat: 25 aprilie 2025, 22:20

Pe lângă activitatea intelectuală, Doinaș a fost destinul unei mari iubiri, până la moarte alături de Irinel Liciu, prim-balerină la Opera Română din Bucureşti. El, Poet, ea fost prim-solistă a Operei Române din București timp de două decenii, în perioada 1950 – 1970. Irinel Liciu a interpretat pe parcursul întregii cariere majoritatea rolurilor din baletele clasice și spre final a abordat dansul contemporan.
Pe numele lor reale, Ştefan Popa şi Silvia Lia Voicu, au dominat cultura română într-un mod irepetabil.
El în anul 1956 este angajat redactor la revista „Teatru”. În anul 1957, Doinaș a fost condamnat la închisoare pentru „omisiune de denunț”. Marcel Petrișor era cel pe care Doinaș nu-l denunțase. Acesta făcuse o vizită la redacția revistei „Teatrul” și le-a spus tuturor la plecare să vină a doua zi în Piata Universității la un miting anticomunist. După ce Marcel Petrișor a fost arestat și a denunțat pe cei care se aflau prezenți când vorbise despre manifestație, Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat. Irinel Liciu l-a scos din închisoare. După eliberare la 8 aprilie 1958 s-au căsătorit pentru 42 de ani…

„Ani de zile, după căsătorie, am fost prinţ consort. Nevastă-mea, Irinel Liciu, fiind prim-balerină la Opera din Bucureşti, pur şi simplu m-a întreţinut. Aveam interdicţie de a publica şi toate uşile îmi erau închise. Mergeam să îmi aştept soţia la Operă, după repetiţii, iar portarul mă striga «domnul Irinel»“, mărturisea poetul îndrăgostit şi mândru totodată.

Cariera
El a debutat în 1939, cu o poezie, în Jurnalul literar, câștigând apoi, cu volumul Alfabet poetic, în 1947, premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului.

Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul Cartea mareelor, în care trecea de la balada la o poezie cerebrală. A teoretizat alături de alți poeți membri ai Cercului literar de la Sibiu, în special Radu Stanca, estetica baladei în poezie. Alte volume, Omul cu compasul (1966), Semintia lui Laocoon (1967), Papyrus (1974).
Abia în 1978 a reușit să-și publice volumul „Alfabet poetic”.
Lui Doinaş, guvernul comunist i-a interzis până în anul 1963 să reintre în viața literară. După 1989 a devenit membru al Academiei Române datorită activităţi sale literare, care a acoperit toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost astfel recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992.

A fost, în ultimul deceniu al vieții, directorul revistei Secolul XX, apoi președintele fundației cu acelasi nume.

Alexandru Paleologu şi alte personalităţi din lumea universitară românească l-au propus, în anul 1992, pe lista pentru Nobelul literar.

Finalul vieții, două morți într-una singură

Din păcate, pe 25 mai 2002, Doinaș s-a stins pe masa de operație și Irinel a refuzat să-i supraviețuiască. S-a dus acasă și a scris unul din cele mai frumoase bilete de adio din toate timpurile după care a luat un pumn de pastile.

„Domnul meu și Dumnezeul meu, iarta-mă! Doinas, dulcele meu, o prea mare iubire ucide” , a scris pe biletul de adio , Irinel Liciu.

Ştefan Augustin Doinaş şi Irinel Liciu sunt prin viaţa lor, prin moartea lor, protagoniştii tragediei shakesperiene „Romeo şi Julieta“ din secolul XX.
Dar are iubirea vârsta? Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii până la închidere?

Au trăit împreună, au murit împreună. Irinel Liciu nu a putut să-l lase să plece singur, nu a putut să rămâna orfană în iubire! Locul, în veşnicia IUBIRII, s-a străduit să-l păstreze cerându-şi iertare divinităţii si lui Doinaş.
Sinuciderea ei a fost ultimul dans cu viaţa şi cu moartea la un loc… Julieta a dansat -Moartea Lebedei- şi a murit. Romeo a ridicat-o de pe scena singurătăţii şi a luat-o lânga el, având îngăduinţa Creatorului… Un Romeo de 80 de ani şi o Julietă de 74 de ani, un fel de bunici ai eroilor shakesperieni, au rămas în povestea veacurilor prin marea lor iubire, prin tragismul morţii lor…
Ştefan Augustin Doinaş şi Irinel Liciu au fost înmormântaţi împreună în Cimitirul Bellu. O placă de comemorare semnată de fostul partener de scenă al lui Irinel Liciu, Gabriel Popescu, vorbeşte despre iubirea lor de dincolo de moarte.
‘‘Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim.
Stând la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.
Totul e atât de firesc în tăcerea noastră.
Fiecare ne spunem: – Aşa trebuie să fie …’’
Da, ’’Prima și cea mai înaltă lege trebuie să fie iubirea omului față de om. Homo homini Deus est – aceasta este suprema maximă practică, acesta este punctul de cotitură al istoriei lumii.’’

In memoriam, Valeriu Leu, un mare bănățean și român
Poveşti de viaţă sâmbătă, 10 mai 2025, 11:00

In memoriam, Valeriu Leu, un mare bănățean și român

O mare personalitate a Agorei Cetății de Foc împlinea astăzi 73 de ani, dar viața pământeană a sa a fost doar de 57 de ani. Ne-a rămas...

In memoriam, Valeriu Leu, un mare bănățean și român
La mulți ani, Marius Țeicu, de acasă, din Banatul de Munte!
Poveşti de viaţă vineri, 9 mai 2025, 16:27

La mulți ani, Marius Țeicu, de acasă, din Banatul de Munte!

Acum 80 de ani, pe 9 mai 1945, la Reșița se năștea cel care avea să devină un vector important pentru muzica ușoară românească, Marius...

La mulți ani, Marius Țeicu, de acasă, din Banatul de Munte!
Lucian Blaga, 130 de ani de la începutul ”marii treceri”
Poveşti de viaţă vineri, 9 mai 2025, 11:20

Lucian Blaga, 130 de ani de la începutul ”marii treceri”

„Cel dintâi capitol din credo-ul meu este, că săvârșești o crimă împotriva culturii, dacă te împodobești cu ea din lux și nu o...

Lucian Blaga, 130 de ani de la începutul ”marii treceri”
In memoriam, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, omul de cultură și măicuța Benedicta
Poveşti de viaţă luni, 5 mai 2025, 11:45

In memoriam, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, omul de cultură și măicuța Benedicta

„Când dezbaterea este pierdută, calomnia devine unealta ratatului,”spunea Socrate, iar într-o perioadă când totul parca a intrat...

In memoriam, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, omul de cultură și măicuța Benedicta
Poveşti de viaţă sâmbătă, 3 mai 2025, 21:08

George Constantin, o voce a teatrului şi a radioului naţional

Oricât de mult ‘’aș obosi ‘’ pe cineva cu un articol despre o personalitate culturală, voi scrie, ’’voi profita’’ de politica...

George Constantin, o voce a teatrului şi a radioului naţional
Poveşti de viaţă joi, 1 mai 2025, 08:03

La mulți ani, Maia Morgenstern!

Despre omul zilei, aș putea parafraza pe Ion Agârbiceanu: ‘’Să-ți placă lucrul pe care îl faci. Să-ți iubești meseria. Să pui o parte...

La mulți ani, Maia Morgenstern!
Poveşti de viaţă duminică, 27 aprilie 2025, 13:11

Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept

Duminică, 27 aprilie, se împlinesc 158 de ani de la nașterea Sarmizei Bilcescu, o legendă a emancipării feminine, prima femeie avocat din Europa...

Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept
Poveşti de viaţă marți, 22 aprilie 2025, 21:00

In memoriam, Mircea Eliade: românul numit de Revista Times „savant al simbolurilor”

Istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor la Universitatea din Chicago, Mircea Eliade este românul cunoscut și comemorat...

In memoriam, Mircea Eliade: românul numit de Revista Times „savant al simbolurilor”
OSZAR »